Yes, we sometimes forget. It's only human to forget things, names, ideas or feelings. I've noticed that lately, people tend to forget to be happy. They simply forget to do things for themselves, for their own comfort. For the soul must also be fed from time to time, and not just the stomach. We sometimes wish to forget. We generally avoid remembering bad things or times when we were hurt. But all these things come back without us pushing the 'forget' button. It's just like in the saying: "You cannot escape your fears". Perhaps some use their fears to stay focused and alert. Everyone should know that only through exercising it, will the mind sharpen. We may forget important things. And if we tend to forget, we can simply loose our heads. The past is actually the base for the present. And if we forget the past, will the present still have a solid basis? Someone once told me: "Don't forget to not forget about yourself." Perhaps when forgetting about ourselves, we go back in the past.
Si bineinteles varianta in Romana...
Da, Uneori uitam. Si este pur omenesc sa uiti, de la amanunte la nume, de la idei la sentimente. Am observat in ultima vreme ca oamenii au tendinta de a uita sa fie fericiti. Uita pur si simplu sa faca lucruri pentru ei, pentru confortul lor si bunastarea sufletului. Pentru ca si sufletul trebuie hranit din cand in cand, nu doar stomacul. Cateodata ne dorim sa uitam. In general evitam sa ne aducem aminte de lucruri rele, sentimente de suferinta, perioade ale vietii cand poate nu eram in regula. Dar toate aceste lucruri vin inapoi fara ca noi sa apasam pe butonul uitarii. Exact ca in zicala : "De ce ti-e frica, nu scapi." Poate ca unii folosesc uitarea ca un mod de a-si tine mintea clara si focusata. Dar orice om trebuie sa stie ca doar prin exerciutiu isi poate forma acuratetea mintii. Iar daca uitam, putem ajunge sa ne uitam si capul. Si cand iti uiti capul, atunci urmeaza si sufletul, inevitabil. Tot ceea ce dam uitarii, nu va dispare niciodata. Si poate tot ceea ce inseamna trecut, este de fapt baza prezentului. Iar daca dam uitarii trecutul, oare prezentul va mai fi bazat pe ceva solid? Un calator prin viata mi-a zis oadata : "Nu uita sa nu uiti de tine". Poate ca atunci cand uitam de noi, ne reintoarcem in trecut.
Tuesday, February 24, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
Da...bravo ,ai vazut ca se poate si in romana...
Mda, trist dar adevarat!
Mai trist este ca uitam cum se fac anumite lucruri atat de simple .... cum ar fi sa ne bucuram.
O primavara fericita!(nu se exclude si restul anului). Emonica ;)
Post a Comment