O liniste in casa....

Stiam foarte bine ca trebuia sa platesc internetul, asa ca m-am conformat si m-am oprit la casierie, entuziasmata fiind ca voi ajunge acasa, si voi reusi sa imi termin proiectele. Zis si facut, platit 45 Ron, plecat acasa, urcat scarile in fuga. Am deschis usa, si din cauza ca nu era inca seara, nu am deschis si lumina de pe hol. Mi-am lasat geanta si m-am indreptat foarte hotarata spre birou. Am apasat prima oara pe butonul de la calculator. Nimic! A doua...Nimic! M-am uitat cu interes spre priza, apoi spre cablul de la sursa calculatorului, totul parea in regula.
Am incercat iar, nimic! M-am dus catre tabloul de sigurante, si acolo totul parea foarte in regula. Apoi cu coada ochiului, m-am uitat la intrare pe masuta: trona factura de la lumina, plus notoficarea de neplata. Si desi suna paradoxal, mi-am adus aminte cum am uitat sa ma duc sa-mi platesc darile la stat. Poftim pedeapsa...Nu tu calculator, nu tu centrala, rezulta nu tu apa calda. Nu tu calculator, nu tu muzica, nici filme. E o liniste in casa....

La belle dame sans regrets . . .

Ciudata a fost toata saptamana. Azi este joi, iar eu credeam ca este inca marti... Imi faceam planuri pentru week-end, s-am aflat cu stupoare ca maine este vineri. Unde m-am pierdut? Probabil ca iar visam cu ochii mari, ascultand...

La Belle Dame Sans Regrets
by Sting

Dansons tu dis
Et moi je suis
Mes pas sont gauches
Mes pieds tu fauches
Je crains les sots
Je cherche en vain les mots
Pour m'expliquer ta vie alors
Tu ments ma Soeur
Tu brises mon coeur
Je pense tu sais
Erreurs jamais
J'ecoute tu parles
Je ne comprends pas bien
La belle dame sans regrets

Je pleure tu ris
Je chante tu cries
Tu semes les graines
D'un mauvais chéne
Mon ble s'envole
Tu en a ras le bol
J'attends, toujours
Mes cris sont sourds
Tu ments, ma Soeur
Tu brises mon coeur
Je pense, tu sais
Erreurs, jamais
J'ecoute, tu parles
Je ne comprends pas bien

La belle dame sans regrets

Thing happened latley....

Definitie Latley - ultimele zile, caci eu traiesc fiecare clipa, rezulta multe clipe valorificate.

Sumar

1. Calatorii
2. Oameni
3.Senzatii
4. Stare
5.Final

1.Calatorii
M-am obisnuit sa calatoresc. Cred ca in aceasta vara nu am stat decat 2 wee-end-uri acasa. Si m-am simtit minunat. Nu vreau sa fac un sumar acum, ci doar sa va spun despre cate lucruri am vazut. Si cand vezi multe locuri, lucruri si cunosti multi oameni, parca te incarci cu energie. Sau poate obosesti cunoscandu-i. Eu am dat cu refresh, in propriu-mi stil. Mi-am canalizat atentia pe activitati pozitive si frumoase. Am fost atenta la tot ceea ce s-a intamplat in jurul meu. Si n-a fost simplu. Dar am invatat sa nu mai complic.

2. Oameni
Oameni noi! Multi...
Unii frumosi, altii urati. Am invatat sa-i iau pe fiecare asa cum ...sunt ei. Pe unii i-am pus langa suflet, iar pe restul i-am uitat. Mult mai simplu, si mai putin dureros...

3. Senzatii
Multe. Grele. Superbe. Dese. Hranitoare.

4. Stare
Starea mea a invatat sa se modeleze singura, dar si eu am invatat de la ea sa ma adaptez mai bine. Am continuat sa ajut oamenii, dar i-am lasat si pe ei sa ma cunoasca mai bine. Am multe de oferit.... As defini-o ca pe un simplu cuvant, dar vreau sa simplific lucrurile, deci starea mea e una de liniste.

5. Final
Paradoxal, este vorba despre un nou inceput. Inceputul noului meu Eu.

Reteta perfecta. Sau nu?....

Tu prietenie, cu valurile tale agitate! Unde ne duci? Spre ce taram ne indrumi? Al cunoasterii de sine sau reciproce? In orice caz, nu ne lasi sa ne plictisim nici neam!
Cand eram mici aveam "prietena/ul cel mai bun". Azi am ajuns la concluzia ca acest termen s-a perimat, iar intelesul lui s-a diversificat. Acest termen care odata simboliza incredere si loialitate, azi nu mai exista.
Am ajuns ca relatiile de prietenie sa le transformam in relatii intime si de iubire. Apoi se mai poate intampla ca dintr-o simpla scanteie sa se lege o poveste minunata, romantica si plina de emotie! Da, stiu, stiu, acesta-i idealul....
Paradoxul face oamenii sa nu se mai minuneze la intamplarile vietii. Poti ca dintr-o scurta si simpla relatie de prietenie, sa castigi mai mult decat dintr-o poveste de-o viata. Simply Suprising ar zice cineva, dar asta-i realitatea. Si omul a ajuns sa se modeleze dupa ea.
Prietenie, eu una n-as putea fara tine.... Si daca stau bine sa ma gandesc, nici tu fara noi, oamenii!

Push the RED BUTTON!!!

Inimaginabil, ce-i drept, dar acum putem controla sfarsitul lumii chiar dintr-un singur mouse click! Si, pe langa asta, il putem chiar repeta, cu doar un F5, simplu.
Stiu, este prostesc. Dar atat de amuzant...

Poti si tu incerca sa stii...este foarte simplu, trebuie doar sa APESI AICI !!!


We're just a BOOM away....

Fun, fun!

Cand Asinii Salbatici intalnesc Vacile Nebune .ro

Din sertarul "Oameni si multiplele lor obiceiuri", azi scot dosarul- mult prea discutat si intalnit - "te-am agatat, acum ce facem?!" S-ar putea sa vina ca o supriza pentru multi dintre cititorii de sex masculin, dar sa stiti ca si femeile mai spun asta. Toti vanam, si toti suntem victime. Pentru unii este greu sa ajunga si la nivelul de "m-am bagat in seama cu una aseara, mama ce sani areeee....", iar pentru altii este deja istorie.
Acum o sa vorbesc din punctul de vedere al unei femei, si am sa incerc sa-mi etalez parerea (intr-un stil destul de voalat) despre ceea ce gandesc in acest sens. Incepem:

-mai barbatilor (baieti dupa caz), de cand ati inceput voi sa lasati femeile sa va agate? Care-i spilu', de ce va lasati prinsi?! Unde va este eleganta autoritate, ce ati facut cu ea...ati aruncat-o in cosul de rufe murdare asteptand sa vina femeia sa o ridice, nu? Cavalerismul e mort, clar. V-ati obisnuit sa stati si sa urmariti, sa va dati cu parerea, si apoi...sa nu faceti nimic! Cand ati complimentat ultima oara o femeie, for real? Va plangeti ca nu va baga nimeni in seama, dar nu actionati in acest sens. Asteptati sa va pice din cer, sa va bata pe umeri si sa zica "Uite-ma, sunt femeia perfecta, ia-ma si du-ma acolo...in viata ta." NOT! WILL NEEEEVER HAPPEN, decat poate in filme.

-femeile stiu ce au de facut, mereu. (la ele nu-i cazu' de teorie).

Si cand cei doi subiecti se intalnesc, stiti si voi ce se poate intampla, ca doar exista 2 optiuni mari si clare: DA, sau ...NU.

"Love dont live here anymore vs. vremea p***i trece "* trebuia sa fie initial titlul acestui post, dar pe o ultima suta de metri m-am razgandit. Nu vreau sa fie interpretat ca fiind brutal, ci doar ca un indemn.

Numai bune!:D


*Co, n-am avut tupeul sa scriu toate literele....

Septembrie, luni... Cu Horia Brenciu &Band

Toti il stim pe Horia Brenciu. Si pentru cei care nu-l recunosc, aduceti-va aminte cum muta papusa Robingo pe TVR1, la primul format de emisiune de divertisment de dupa '89.
A trecut prin multe faze: televiziune, actorie, pauze artistice in care n-am stiut nimic despre el, si tot felul de perioade.
Acum s-a decis sa-si foloseasca talentul si sarmul -ptr ca are si poate- in ale muzicii. Eu zic ca o sa-i mearga destul de bine!

Acesta este primul lui videoclip, lansat cu Europa FM, un Radio de Milioane.

Vizionare placuta!

Ce ne dorim?

E seara, si e cam printre putinele seri in care la ora 20:00 stau, inca, in fata calculatorului. Dar ma simt ok, si cred ca-i mai bine asa. Cred ca a venit momentul unor schimbari. Un prieten bun de al meu ar numi acest moment "prag". Mi-a atras atentia o discutie care avea un subiect atat de simplu: "Ce-ti doresti?! Stii ce vrei?"
Am ezitat bineinteles, ca de fiecare data, sa raspund, si m-am ascuns in spatele unor fraze si opinii cat se poate de generale. In mintea mea in schimb am disecat fir cu fir. Apoi am inceput acest post, pentru ca deh...imi place interactivitatea.
Ce-mi doresc eu? Lucruri normale. Ele sunt normale pentru toata lumea, am zis ulterior. Iar in spatele mintii mele, undeva, a rasarit o intrebare : Ce reprezinta normalitatea, sau a cui normalitate? Suntem toti parte din "normal", sau ne creeam diferite forme ale normalului? Ceea ce-mi doresc eu este normal si pentru restul? Deja mai mult decat o singura intrebare de la care pornisem initial, ma facea sa-mi dau seama singura ca nu trebie sa compar, pentru ca imi irosesc timpul.
S-atunci am tras concluzia ca EU STIU CE VREAU.
Nu pot fi indolenta la normalitatea altora, ci pot sa ma adaptez, capacitate pe care mi-am educat-o. Cand te auto-educi in acest sens, ai numai de castigat, cu conditia sa nu-ti pierzi principiile, parerile si lucrurile care te definesc.

Stiu ce vreau, da. E simplu. Se spune ca oamenii care gandesc mult, pierd din actiune.
Singurul lucru care a mai ramas este sa si fac ceea ce stiu ca-mi doresc.


Intr-o lume plina de " Normalitati", cat de greu este sa obtii ceea ce-ti doresti?

Gaura Neagra - O intoxicare a populatiei

De cand dureaza acest fenomen? De cateva zile...si deja m-am saturat pana peste cap de stirea asta cu reactoarele si cu atomii, sfarsitul lumii si cum o sa ne inghita pamantul. Si nici macar n-am cablu acasa. Am vazut o stire pe site-ul protv-ului cu un titlu pe cat de stupid pe atat de ironic : "Daca ai avea o gaura neagra, ce ai arunca in ea?"
Experimentul mileniului ne-a bulversat discutiile, chiar a devenit prim subiect la schimburile de pareri dintre oameni. Am ajuns sa desenam pe servetelele de la masa schema experimentului, am ajuns sa ne contrazicem pe acest subiect, ba chiar am vazut oameni pe strada care-si spuneau "la revedere, ca poate nu ne mai vedem maine..."
Stupid! Cum ne putem lasa influentati doar de o stire ca aceasta, tip OTV-ista?
Traiasca acceleratorul si particula lui....

Un vis implinit....

Am ajuns la concert. A fost minunat. Nu gasesc cuvinte sa va explic cat de implinita ma simt acum, cand stiu ca mi-am indeplinit un vis pe care-l aveam de prin anii '90. Simply Red erau asa cum ii stiam de la televizor, din videoclipurile de pe MTV, sau mai nou youtube.com. Mick Hucknell a imbatranit, dar doar fizic. Pe scena a dat dovada de o energie fantastica, colectata probabil de la toti cei care ii fredonam vers cu vers fiecare piesa pe care ne-o prezenta. O atmosfera incredibila, plina de mistic.

Singurul lucru care mi-ar fi putut strica starea de emotie, ar fi putut fi Oana Zavoranu, care in momentul in care eu intram printre garda care forma cordonul de politie, s-a imbrancit ca sa intre, vezi doamne avand "biletele in fata, de parca nu stii cine sunt eu!!!" O tiganca!

In rest numai de bine!

A fost odata un vis....

Acum 2 ani incepeam seria celor 101 articole trimise pe e-mail, la toti prietenii mei. Stiu, v-am innebunit de cap cu ele. Ba chiar am dorit sa le public, si nu doar pe internet. Pregatisem tot, chiar si versiunea lor in engleza. Timpul si viata m-au indepartat de acel vis... era visul celor "101 Pasi de vals", de Sorina Tigaeru.....


Coperta realizata de Vlad Roseanu

Wake me up... when September ends....

Am inceput sa simt ca Vara se cam termina. Si-mi pare foarte rau, pentru ca-mi place la nebunie caldura. Si marea. Si libertatea. Si...si...si.... Nisipul si valul. Vantul si muzica de pe plaja.... Berea rece de dimineata.... Pietrele de la malul marii... Fuga nebuna catre o umbra la 13:00 ziua... W-end-urile fugite de la servici cu 180/h catre Vama... Where do they all go, ha?!
Where does the love, the hunger, the lust go when September ends?!

A mai trecut un Week-end....

Sfarsitul de saptamana m-a gasit, asa cum imi doream, in Vama. A fost mai deosebit pentru ca a batut vantul. Dar m-am simtit minunat. Sambata seara a fost o atmosfera de "un tarziu de Septembrie" destul de autentica, desi ne aflam abia la inceput.
Ceea ce m-a deranjat insa maxim, a fost ca inca o data am realizat ca poporul este mintit cu televizorul. Mama mea ma suna si-mi spunea ca pe litoral sunt furtuni si ca ploua torential, iar eu stateam linistita pe plaja si nici macar umbra de nor nu era pe cer. La televizor transmiteau "in direct" cum furtuna din statiunea Mamaia indoia pomii si alerga cu puterea ei nisipul pe plaja. Inca o data...Vama Over All.

Mi-a parut insa bine ca mi-am luat patura cu mine, pentru ca am folosit-o seara cat timp am stat pe plaja. In rest, Stuful Stuf, plaja plaja, nebunia nebunie. Astept cu nerabdare o noua ocazie, posibil ultima pentru aceasta vara, de a ma mai duce in Vama Veche.
Acum ma pregatesc pentru week-endul de la Brasov, ...si evident concertul Simply Red... la care inca sper sa gasesc bilet!